Animal management in the Medieval Banat: faunal remains from the settlement at the Pančevo – Livade site (Serbia)

Abstract

This paper presents the results of the faunal remains analysis from the medieval settlement of the Pančevo – Livade site, discontinuously occupied between the 8th and the 13th centuries. The animal remains represent food leftovers as indicated by the butchering marks and mortality profiles. Apart from mammalian remains, which are the most numerous, bird, micromammal, and mollusc remains are also present. Animal husbandry was of great significance to the economy, although not highly developed – domestic animal breeds were small and primitive. During the earlier phase of the settlement (8–9th centuries), domestic pig was the main source of meat, with cattle, sheep, goats, and horses herded as well. During the later phase of the settlement (10th–11th centuries), cattle were the most important among the domestic species. Pig continued to be the main source of meat, while the secondary products of cattle, sheep, and goats gained greater significance. Hunting played a somewhat more significant role in the economy of the later phase, as indicated by a greater number of hunted wild species – boar, red deer, and mallard.

Studiul de față prezintă rezultatele analizei arheozoologice asupra materialului faunistic din situl arheologic de la Pančevo – Livade, care prezintă o locuire discontinuă între secolele VIII–XIII. Resturile faunistice sunt reprezentate de deșeuri alimentare așa cum indică urmele de descărnare și profilurile de abataj. În afara resturilor de mamifere care sunt cele mai numeroase, sunt prezente de asemenea și oase de pasăre, micro-mamifere și scoici. Creșterea animalelor deținea un loc important în economia nu foarte bine dezvoltată a comunității, speciile identificate având statură mică și caracteristici primitive. Pe durata locuirii mai timpurii a sitului (secolele VIII–IX), principala sursă de carne a constituit-o porcul domestic, dar sunt prezente și vitele și ovicaprinele. În timpul locuirii mai târzii (secolele X–XI), vitele devin specia cea mai importantă. Porcul continuă să fie principala sursă de carne, iar produsele secundare obținute de pe urma vitelor și ovicaprinelor cresc în importanță. Rolul vânătorii crește relativ în ponderea economică a acestei faze târzii, așa cum este indicat de numărul mai mare de specii sălbatice – porc mistreț, cerb și rață sălbatică.